Abordarea restaurativă a relației cu autoritatea în Europa de Est/ România Conferință Internațională, 2021
7 septembrie 2021
Întru-un parteneriat realizat între 4 instituții: Facultatea de Științe Economice, Socio-Umane și Inginerești
din Miercurea Ciuc a Universității ”Sapienția”,
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
Harghita, Casa Corpului Didactic "Apáczai Csere János"
Harghita și Asociația Caritas Eparhial Oradea
a fost organizată la Miercurea Ciuc, în perioada 2-4 septembrie 2021,
Conferința Internațională trilingvă Abordarea restaurativă a relației cu autoritatea în Europa de Est/ România.
Evenimentul a stârnit un interes imens în rândul specialiștilor care lucrează în domeniul social și educațional, în special acolo unde există conflicte. Fiind limitat ca și număr de participanți, doar 100 de specialiști au participat în mod fizic la întregul eveniment iar 60 de persoane s-au alăturat în mediul online.
Jukka Sinnemäki
– Finland Profesor în Școala Creștină din Jyväskylä, premiatul Premiului Global de Profesorat pentru inovație în învățământ, Puterea relațiilor - implementare în mediul școlar.
Workshop-urile au fost susținute în mod hibrid: unele cu prezență fizică, unele online și altele în mod hibrid (atât fizic cât și online), având o parte dintre conducători fizic în săli iar o parte în online. Două workshop-uri au fost pregătite și susținute de o parte dintre colegii noștri din Caritas Eparhial Oradea în colaborare cu specialiști din alte domenii.
În prima zi:
A doua zi:
Luis Escobedo: Discursuri și imagini în patru geografii rasiale: Varșovia, Querétaro, Bloemfontein și județul Harghita;
Boros Melinda
și Kosután Laura:
Nevoia de a ne afirma autoritatea profesională - oportunități, beneficii, dificultăți - în caz de bullying la școală.
A treia zi:
John Boulton: Formare în practici restaurative și relaționale în școli: lecții din implementarea unui proiect Erasmus;
Kósa István
și Makó Zoltán:
Modelarea practicilor restorative prin teoria jocurilor.
Adela-Popa Ghițulescu
Coordonator proiect
Conferințele plenare au fost susținute de specialiști de renume din domeniu, care au prezentat atât conceptul de restaurare cât și aplicarea lui în diferite comunități și contexte. În cadrul conferinței au fost susținute 7 prezentări plenare, de specialiști din Statele Unite ale Americii, Anglia, Finlanda și Belgia:
Johan Deklerck
- Doctor în criminologie, cu expertiză în justiție restaurativă și mediere, delincvență juvenilă, comportamente problematice în școli, teorii criminologice de bază, prevenire și siguranță în închisori, Belgium, MELODIILE MIRACOLULUI. Conturarea unei noi realități în comunitățile noastre prin intermediul justiției restaurative;
John Bailie
– USA- Președintele Instituției Internaționale de Practici Restaurative, Viitorul nostru străvechi;
Sabine Bourgeois
– Belgium, Director al NPO Oranjehuis, organizație de restaurare în Flandra, Belgia, Conducerea restaurativă ca instrument de garanție a deciziei democratice – Dezvoltare și implementare într-o organizație de binefacere;
Tim Chapman
– UK, Președinte al Consiliului de administrație al Forumului european pentru justiție restaurativă, profesor invitat la Università degli Studi di Sassari și cercetător invitat la Universitatea Strathclyde, Cum putem să înțelegem și să răspundem la autoritate dintr-un punct de vedere restaurativ?;
Ted Wachtel
– USA, Fondatorul și fostul președinte al International Institute for Restorative Practices (IIRP) Graduate School din Bethlehem, Pennsylvania și co-fondator al școlilor CSF Buxmont și al centrelor de plasament pentru tineri delincvenți și în situații de risc din estul Pennsylvaniei, Revoluție prin conversație: extinderea utilizării practicilor restaurative;
În prima zi:
Negrea Vidia:
Principii ferme și metode flexibile – un model de utilizare a practicilor restaurative în mediul de penitenciare;
Lévai Mihaela
și Boda Teodora:
Primi pași în aplicarea tehnicilor restaurative în diferite situații sociale
(workshop pentru începători);
Forró Gerda: Cercuri proactive în școală;
Bacsó Flóra – Deák Éva: Experiențe restaurative în licee din Ungaria.
A doua zi:
Luis Escobedo: Discursuri și imagini în patru geografii rasiale: Varșovia, Querétaro, Bloemfontein și județul Harghita;
Bacsó Flóra și Deák Éva:
Cum au contribuit practicile restaurative la rezolvarea conflictelor dintre actorii de etnie romă și non-romă?
Makai-DiményZoltán
și Popa-Ghițulescu Adela:
Autoritate vs/sau/și leadership. Ca la noi, la nimenea!
Gáll Erzsébet
și Jánosi-Rekeczki Kata:
Cum putem iniția schimbarea?
A treia zi:
John Boulton: Formare în practici restaurative și relaționale în școli: lecții din implementarea unui proiect Erasmus;
Liliana Matei:
Restaurativ în cotidianul școlar;
Borsos Annamária:
Strategii de comunicare restaurativă care permit ieșirea din poziția autoritară implicită;
Tódor Imre:
Impactul valorilor parentale autonome și conformiste asupra alegerii școlii;
Conferința de la Miercurea Ciuc este unul dintre evenimentele pe care le organizăm în cadrul proiectului "Dezvoltarea profesională a specialiștilor care lucrează în comunitățile rrome".
Fiecare dintre participanții la conferință a înțeles că, pentru a crește calitatea serviciilor sociale pe care le oferă comunității, trebuie să se implice activ în propria dezvoltare profesională. Realitatea din jurul nostru ne dovedește că practicile restaurative devin, pe zi ce trece, mai mult decât necesare. Prin acest proiect, învățăm cum să ne adaptăm realității comunităților în care lucrăm, dorind să ajutăm la formarea și dezvoltarea unui model de obținere a disciplinei sociale prin luarea deciziilor în mod direct, participativ, fiind asumate totodată consecințele propriilor decizii. Este nevoie o consolidare a relațiilor dintre oameni, mai ales în comunitățile unde există conflicte puternice.
Conferința care a avut loc la Miercurea-Ciuc este un moment cheie pentru a conștientiza mai mult rolul și impactul pe care specialiștii (asistenți sociali, educatori, psihologi, mediatori, facilitatori comunitari), prin serviciile sociale și educaționale pe care le derulează, pot schimba în mai bine, în mod ireversibil, viitorul generației de mâine din comunitățile rrome, comunitățile sărace și marginalizate.
Adela-Popa Ghițulescu
Coordonator proiect
Vezi alte noutăți

La cantina socială a Asociației Caritas Eparhial Oradea, considerăm că vocea beneficiarilor este esențială pentru buna funcționare a serviciului. De aceea, ne consultăm permanent cu ei, chiar și în ceea ce privește meniul zilnic, pentru a ne asigura că preparatele răspund nevoilor reale, atât din punct de vedere nutrițional, dar și din prisma problemelor de sănătate pe care aceștia le au. Avem 30 de persoane zilnic, la masă. O media anuală ne arată că pragul cantinei sociale ne este trecut de 80 de persoane distincte care devin beneficiari acestui serviciu. Oameni de care suntem alături pe tot parcursul anului, oameni cărora încercăm să le îndulcim zilele, sărbătorindu-le aniversările. Prin existența dușurilor sociale, oferim mai mult decât posibilitatea efectuării igienei corporale; oferim posibilitatea recăpătării unui strop din demnitatea pierdută în haosul vieții de pe stradă. Curățenia personală devine astfel o punte spre redobândirea încrederii în sine și a sentimentului de apartenență la societate. Fiind un serviciu licențiat, respectăm cerințele legale, care impun nu doar aplicarea chestionarelor de satisfacție ci și prezența cutiei pentru sesizări și reclamații. Ne bucurăm de fiecare dată când beneficiarii semnează procesul verbal aferent verificării acestei cutii care, în cele mai multe cazuri, reflectă lipsa de reclamații – o dovadă a colaborării și comunicării deschise dintre personalul cantinei sociale și cei în slujba cărora ne aflăm: oameni ai străzii, oameni rămași ai nimănui. Consilierea socială, îndrumarea și sprijinul pentru întocmirea diverselor dosare de care acești oameni au nevoie au un efect pozitiv asupra vieții de zi cu zi. Le mulțumim beneficiarilor pentru felul direct, sincer și spontan în care ne împărtășesc orice doleanță. Această deschidere este prețioasă pentru noi și ne asumăm responsabilitatea de a ține cont de ceea ce exprimă, căutând cele mai potrivite răspunsuri la nevoile lor reale. Ei știu că pot apela la noi, iar noi știm că împreună putem să căutăm soluții care să le facă viața mai suportabilă, mai sigură și, mai ales, mai demnă. Teodora BODA Asistent social principal