Propunerea noastră este aceea de a se spune rugăciunea înainte de prânz sau înainte de cină, atunci când toţi membrii familiei sunt împreună. Adunaţi în jurul mesei, se aprinde o lumânare, în timpul unei săptămâni se aprinde aceeaşi lumânare; acesta este gestul care spune că a început rugăciunea: lumina indică o prezenţă invizibilă, dar reală, oaspetele atât aşteptat de noi, Isus, care este mereu prezent atunci când doi sau trei sunt adunaţi în numele lui.

Lumânarea aprinsă va fi pusă în mijlocul mesei în aşa fel încât toţi să o poată vedea cum arde şi, împreună, vor face semnul crucii, se va citi textul biblic şi meditaţia care urmează (reflecţia), rugăciunea „Tatăl nostru” şi încheierea.



În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Text biblic
Din Evanghelia lui Luca: “Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei”. (II, 4-7)

Tatăl nostru...

În adorarea copilului Isus să spunem: Isuse, Fiul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria pentru a fi fratele şi mântuitorul nostru, noi îţi mulţumim. Îţi mulţumim pentru că Te-ai făcut adorat ca şi copil în iesle, pentru că ne faci să şedem la masa Ta şi pentru că ne dăruieşti Euharistia. Mâncând Trupul Tău şi bând Sângele Tău, noi am devenit cu Tine un singur trup şi un singur spirit. Iluminează orice clipă a vieţii noastre cu prezenţa Ta şi fă ca inima noastră să fie atentă la glasul Tău pentru ca să învăţăm de la Tine cum să iubim şi cum să facem mereu ceea ce place Tatălui. Amin.

Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.