Propunerea noastră este aceea de a se spune rugăciunea înainte de prânz sau înainte de cină, atunci când toţi membrii familiei sunt împreună. Adunaţi în jurul mesei, se aprinde o lumânare, în timpul unei săptămâni se aprinde aceeaşi lumânare; acesta este gestul care spune că a început rugăciunea: lumina indică o prezenţă invizibilă, dar reală, oaspetele atât aşteptat de noi, Isus, care este mereu prezent atunci când doi sau trei sunt adunaţi în numele lui.

În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Spiritului Sfânt. Amin.

Text biblic:
Din Evanghelia lui Matei: „Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta? Răspunzând, Isus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea: botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: de vom zice: din cer, ne va spune: de ce, dar, n-aţi crezut lui? Iar de vom zice: de la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc. Şi răspunzând ei lui Isus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.” (21, 23-27)

Reflectăm:
De câte ori ne ascundem, asemenea preoților de seamă, în spatele unor întrebări fără răspunsuri reale? Nu este vorba de faptul că nu știm: este vorba de faptul că nu vrem să răspundem. Adevărul ne înspăimântă, pentru că ne cere să ne schimbăm viața, să renunțăm la măști și la garanții. Isus, însă, nu se lasă prins în capcană. El nu forțează pe nimeni să creadă, ci invită, cu răbdare și iubire, la implicare. Și tu, cu ce inimă te pregătești pentru Crăciun? Este o inimă deschisă la adevăr sau una care tergiversează, care nu vrea să își asume riscuri? Imaginați-vă templul: un loc de rugăciune și întâlnire transformat într-un câmp de acuzații și îndoieli. Totuși, chiar și în acel haos, Isus învață, vorbește, iubește. O face și cu noi, în confuziile și temerile noastre. El nu trebuie să demonstreze cine este; autoritatea sa este iubirea, viața dăruită. Lăsați această scenă să vă provoace: poate că astăzi, pentru voi, este timpul să faceți o alegere curajoasă, să nu vă mai învârtiți în jurul unor întrebări al căror răspuns îl știți deja. Este timpul să ai încredere și să spui: „Iată-mă, Doamne”.


Tatăl nostru...


Maria, Mama tăcerii și a adevărului, învață-ne să ne încredem așa cum ai făcut-o tu. Susține-ne călătoria către Fiul tău, ca să Îl putem întâmpina cu o inimă simplă și liberă. Amin.