Dar, dincolo de aceste aspecte, și în context pandemic, semnificația acestei zile ne “apropie”, în gând și în rugăciune, de cei ai noștri pe care nu îi mai avem lângă noi, fiind plecați în lumea celor drepți, dar rămași totodată în sufletele noastre.

Fiind un moment cu o încărcătură afectivă deosebită, se cuvine ca și noi - personalul și beneficiarii Centrului Rezidențial “Casa Frențiu” - să acordăm importanță acestei zile.

Astfel, seniorii noștri au participat la slujba religioasă pentru cei plecați dintre noi, care a avut loc în capela “Casei Frențiu”.

Îngândurați, cu privirile întoarse spre anii în care erau împreună cu ființele care au dat sens existenței lor, “bunicii noștri” s-au pregătit, eleganți și senini, pentru slujba în cursul căreia au trimis spre Cer rugăciunile pentru cei adormiți, precum și dorul nestins pe care îl poartă în suflet la orice pas.

Este lumină pretutindeni astăzi: afară - unde încă nu putem ieși, pentru a ajunge la mormintele celor dragi -, este lumină în Capela centrului - lumânările aprinse deschizând un drum aparte spre noi înșine și spre cei pe care nu îi mai avem alături -, este lumină în rugăciuni - ale preotului, ale personalului și ale seniorilor - care mângâie răni nevindecate de trecerea anilor.

Avem convingerea că dinăuntrul nostru, putem oricând să trimitem un ”strop de lumină” spre cei care ne-au oferit dragoste, echilibru, și speranță pentru a reuși să rămânem puternici, chiar dacă ei nu ne mai sunt alături, acum, fizic; au rămas ai noștri, am rămas ai lor și azi, poate mai mult ca oricând, suntem împreună, într-un mod în care sufletele noastre au nevoie, pentru a putea continua să ne împlinim destinele...